O nouă viață

perfect dezinfectați,
fiecare în borcanul său cu spirt,
aseptici la gînduri,
la respirații,
protejați perfect de ploi
și de soare și de vînt și de praf și de săruturi,
fără risc de contaminare,
desigur, de la sine înțeles, de la îmbrățișări,
știm deja să ne facem semne:
inimioare, mutrițe, semne de întrebare,
de exclamare și zîmbete multe.
și după toată ziua asta, mergem la culcare, obosiți.
mîine-au zis că ne învață Morse.

Și după

orașul nu-ți mai e
pe tălpi,
iubirile nu-ți mai sunt
ale tale
tristeților le-ai pus mască,
vieții i-ai pus mănuși.
frunzele, iarba, inima
sărutul, coapsele,
teii, greierii,
torsul, ochii galbeni
de pisică –
le ștergi bine cu spirt,
le ștergi bine de amintiri,
pînă-n ultima zi
și după.

de azi pe mîine

ai grijă cum respiri
ai grijă pe unde mergi
ai grijă să nu cumva să te îndrăgostești
ai grijă să nu bei apă după cineva
ai grijă ca de ochii din cap
ai grijă să păstrezi distanța
ai grijă să nu plîngi
ai grijă să nu-ți fie frică
ai grijă să nu fii văzut
ai grijă să nu-ți pierzi mințile
ai grijă ce zici
ai grijă să nu-ți faci planuri pentru mîine
ai grijă cum mori
ai grijă

De var și humă

o să vină vremea cînd dezinfectați
cu var și dați cu humă
vom cere voie să intrăm în cetăți
vom cere voie să ne urcăm în bărci
și ei copacii se vor opinti-n porți
și ei peștii ne vor scufunda vîslele
și atunci o să vină vremea când va trebui
să ne bazăm pe cuvinte
cuvîntul poartă să ne ducă peste zid
cuvîntul catarg să ne treacă marea
dar le vom avea și le vom ști
cuvintele de var și humă?