Remarcabil. Florin Chilian

E atît de uşor „de căzut în rai”… De ce ne ocupăm de atîtea fleacuri? De ce facem ca vremurile să fie atît de piezişe, de pline de trufie şi pizmă? Chilian, trubadurul acestor vremuri ne spune „să stăm alături de noi, cu noi înşine…” Cîţi dintre noi o mai facem? Cîţi dintre noi ne mai aparţinem nouă? Chiar şi aici, printre bloguri – mod de comunicare şi regăsire, fiindcă timpul a devenit prea scurt, chiar şi aici ne depersonalizăm zilnic, mulţi dintre noi, în loc să ne personalizăm… Furăm libertatea de a ne exprima, încă gest adevărat, dar riscăm uneori să ne pierdem libertatea de a rămîne noi înşine… E atît de uşor „de căzut în rai”…

Soluţia morală

Ca simplu spectator al dansurilor de împerechere post-electorale şi asociind asta cu istoria recentă, nu pot decît să remarc soluţiile contra naturii care se întrezăresc pentru guvernare. Desigur, observ asta cu amărăciune, nicidecum cu iluzia că s-ar întîmpla ca politicienii noştri să dea dovadă de morală, eleganţă sau responsabilitate politică în slujba celor ce i-au ales… Sunt convins că o soluţie morală nu există decît teoretic. Cei mai agitaţi în a tranşa povestea în interes propriu par în aceste ore pesediştii… Bătăliile din Kiseleff se dau la vedere, ostentativ parcă aşa încît au ajuns de primă pagină pînă şi în tabloide… Este limpede că aripa PSD-ului care ştie una şi bună, adică „ce-i în mînă nu-i minciună” şi care trage cît mai evident spre a-şi adjudeca acum beneficiile guvernării pe mîna PD-L-ului pare a avea cîştig de cauză. După toate umilinţele şi drumurile la DNA înghiţite de la Băsescu, aceşti pesedişti sunt gata să întoarcă şi celălalt obraz de dragul unor… sinecuri grase în ciuda dispreţului electoratului şi scăderii în sondaje. O alianţă, mai puţin toxică, cu PNL-ul nu le-ar fi nici ea avantajoasă, devenind astfel, la braţul liberallor, sigur „ciuca bătăilor” lui Băsescu şi a partidului electoral. După mine, varianta onorabilă a pesediştilor, cea care le va conserva şi le va creşte procentele pe viitor rămîne opoziţia. O opoziţie infnit mai confortabilă decît o guvernare cu sorţi de eşec într-un an economic ce va fi aproape dramatic. O opoziţie din care vor putea taxa şi mina fără probleme puterea lui Băsescu şi a guvernului său. O opoziţie din care, în doar un an, ar putea ieşi ca soluţie pentru scoaterea României din groapă. O opoziţie din care l-ar putea bate pe Băsescu, cu armele lui, la prezidenţiale. Această mişcare aş fi aşteptat-o de la „cel mai mare partid”: „Domnu’ Băsescu, aţi cîştigat, dreapta a cîştigat, luaţi de aici, faceţi guvernul, guvernaţi cu specialiştii Dvs, că noi ne dăm la o parte…” Ar fi o lovitură mortală pentru Cotroceni… Dar nu se va întîmpla. Mirosul ciolanului de acum, foamea de guvernare, îi va face pe băieţii ăştia să se pună pe tava lui Traian Băsescu. Fără abilitate, fără o viziune pe termen lung, pesediştii îşi vor lega zilele astea bolovanul de gît, dacă nu cumva se vor şi rupe în două cînd mă gîndesc la cei care nu vor înghiţi concubinajul prezidenţial… Şi am scris despre ei fiindcă se vor, aşa cum se vede, a fi „miezul problemei” zilele astea… Vor fi… victime sigure, ale situaţiei economice şi ale preşedintelui-jucător, în ecuaţia dată. Ca, de altfel, oricine se va arunca acum cu capul înainte să guverneze, desigur „în interesul scoaterii României din criză şi a interesului naţional”! 🙂