Cîtă poezie e pe-aici!

Nu se poate să nu fi observat, fiecare dintre voi, cîtă poezie e pe aici, prin blogosferă. Nu este aproape zi în care să nu descopăr cîte o poezie răzleţită în cine ştie ce colţ de Internet. Nu vorbesc despre poeţi ci despre poezie. Nu am nici de gînd să fac aici şi acum o analiză a poeziei din spaţiul virtual… Constat doar, şi sigur nu sunt singurul, că poezia a emigrat aici… ca un canar eliberat din colivie. Poate acum ceva vreme m-ar fi încercat o oarecare disperare întrebîndu-mă, şi negăsind răspuns: „unde este poezia de altădată?”… Ei bine, m-am mai liniştit. Am rămas un popor de poeţi, însă am trecut la altă etapă. Etapa în care poezia ne ninge şi ne circulă prin degete, prin intermediul terminalelor şi tastaturile cu care ne legăm la ea ca printr-un cordon ombilical… Nu există poeţi, există poezie, spunea Nichita (şi de aceea îl „postez” şi pe el aici)… Poezie multă, aici, la noi, în noi. Şi veţi găsi Poezia, ascunsă, sub unele dintre aceste rînduri, dintre acele gînduri… Tot gînduri de sfîrşit de an, sau, pardon!, de început, desigur… Liniştitoare descoperire.

21 de gânduri despre „Cîtă poezie e pe-aici!

  1. da, Agarttha, nu este o virtute această scriitură… dar este o bucurie şi cîtă vreme comunicarea ne însoţeşte cu asemenea bucurii e bine, e ok, suntem la locul nostru adica…
    Toate cele bune!

    Apreciază

  2. Imi permit sa ma adaog, cu un comentariu, ca mi-ai scos coarne cand mi-ai numit debitarile „poezie”, motiv pentru care nu ma multumesc doar sa-ti multumesc, ci sa precizez la ce m-a dus articolul tau.
    M-am gandit „de ce scriu poezie”, ba, mai mult, am cautat pe google. 🙂 Si-am conchis ca nu-s atat de capabila pe cat s-ar preconiza de la o scriitoare de poezie. „Poezia” mea se naste dintr-o incapacitate de a exprima ganduri si simtiri in cuvinte. Proza e saraca, nepermisiva.
    Cand vrei sa spui ceva de-o intensitate greu de cuprins, cand vorbele ar fi putine si stinghere, cauti simboluri. Sperand, sau nu, ca cineva, vreodata, le va descifra. Dar nu asta e important, conteaza ca ai scapat de presiunea unei framantari, o vreme. Si ca tu te poti intoarce la starea aia, de ori cate ori accesezi simbolul.
    Ai incheiat articolul placut surprins… eu as spune ca scriitura asta,in versuri, nu e neaparat o virtute. 🙂

    Apreciază

  3. Mereu surprinzător, Padrino! Nu te dezminţi. Iţi doresc să rămîi tot aşa. Numai bine! Pe cit de curind… si…
    La multi ani de ginduri bune!
    Flavius

    Apreciază

  4. Salve, signor Flavius !
    Aici, cu poezia m-ai „tuşat”la „amoarea proprie”…nu de altceva dar am „păcătuit” şi eu un piculeţ pe meleagurile poeziei şi am avut ocazia să-l „prind” pe Nichita în vizită la un cenaclu de puştani de liceu ce eram, undeva, într-o urbe transilvană…nu ai cum să uiţi momente ca acestea…orice s-ar spune, unii dintre noi, generaţiile de dinainte de „lovituţie” n-am prins doar cozile la alimente ci şi cozile la cărţi, atunci când le puteai găsi
    Pentru mătăluţă, signor Flavius şi „cetitorii” matale, vă doresc un an nou mai bun, fără…crize…şi istericale politice ale mai marilor zilei şi…să vă fie bine!
    A, era să uit….un gând „versificat”, produs de subsemnatul…N-am scăpat de idealism aşa uşor, Flavius. ..Suntem vaccinaţi, ăştia, mai „purii”.

    Mi-e gândul epistolă aprinsă
    În petalele florii albastre,
    Mi-e gândul ca ciuta deprinsă
    Cu pocnetul puştilor noastre….
    Mi-e gândul sculptat în cuvinte
    Şoptite-n marama-nserării,
    Mă caut, încet şi cuminte
    Pe ţărmul nestins al plecării.
    Spre tâmple nu-mi voi îndrepta nicicând
    Nici mori de vânt pensionate,
    Nici pulberi ce ucid în gând
    Nevinovatele-mi păcate.
    Din piept îmi smulg acum, plângând
    Jurnalul frunzelor picate,
    Aud o galaxie respirând;
    Văd stelele cum îşi dau coate…

    La mulţi ani,
    Il Padrino

    Apreciază

    1. Da, Alex… La mine a fost SLAST-ul, in 86, apoi au urmat Luceafarul, Astra, Triibuna, Convorbiri literare, Steaua, Transilvania, Vatra, Romania Literara… si ceva premii ale vremii, cenacluri… da toate inainte de 89… si fara pic de „ode si omagii” 🙂 În sfirsit… Ma intreb: unde sunt toate acele reviste? Fiindca poeti si poezie sunt, iata. Desigur e mai simplu sa „publici” pe Internet, fără niciun „secretariat de redacţie” premergător… Dar… Nu?
      Toate cele bune
      Flavius

      Apreciază

    1. Oh… da… Citeva mostre sunt in „Apa tacerii”, categoria din acest blog… Şi dacă ţi-aş mărturisi că totul începe undeva, hăt prin Luceafărul şi SLAST-ul de dinainte de… ’89… Alte vremuri, altă… poezie… 🙂

      Apreciază

Gîndul tău

Te rog autentifică-te folosind una dintre aceste metode pentru a publica un comentariu:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare /  Schimbă )

Fotografie Google

Comentezi folosind contul tău Google. Dezautentificare /  Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare /  Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare /  Schimbă )

Conectare la %s

Acest site folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.