Toamnă à la russe

S-a înserat deja mai repede. Parcă ieri nu era aşa întuneric la ora asta… Printre nori, azi, a curs o lumină deja mai galbenă. Privind spre Tâmpa mă aşteptam să o văd deja vopsită în miere. Am anticipat toamna, oricum, mai demult 🙂 vorbind despre „starea de toamnă”… Adevărul e că poezia toamnei nu poate fi întrecută de o alta. Toamna este sau nu este, privind astfel lucrurile. Am regăsit-o aseară tîrziu şi în mestecenii şi… Eseninul de la Cella şi între parfumurile şi culorile Mirelei. Esenin, Nichita, Bacovia, Baudelaire, Van Gogh… sunt fiecare cîte o toamnă. În parte. Inspirat de cele găsite aseara la Cella mi-am dat seama că toamna mea, astăzi, e…  à la russe. Recunosc că sună paradoxal. Mai curînd iarna poate fi rusească. Poate anticipez din nou… 🙂

Nu, nu sunt filorus. Muzica, literatura, pictura sunt universale şi atît. Însă, nu o dată, am simţit vibraţiile sufletului ăluia cît stepa într-o muzică şi-o poezie cum doar în mică măsură ne este dat să avem parte pe dealurile noastre line şi mioritice . Fără să-i înţeleg, acestui suflet, cuvintele, în rusă, chiar dacă traduceri am citit destule. Aşa se explică de ce, nu rareori, am postat pe aici muzici sau texte venite de la ruşi (da, „de la ruşi vine ploaia!”). Îi spuneam Cellei aseară că ar fi provocator să încercăm să scriem despre, şi să adunăm aici ruşii care ne plac şi partea lor de suflet mare. Acum îmi dau seama că e o anevoioasă întreprindere. Sper ca aceia care rezonează la fel să ducă mai departe, într-un fel sau altul, chestia asta prin paginile lor. Pentru fiecare în parte s-ar cuveni cîte un text şi de la fiecare ne-ar trebui crîmpeie traduse. Eu unul voi aşez aici frînturile care mă fac acum să simt o toamnă rusească. Vladimir Vîsoţchi spunea: „Poeţii calcă pe muchie de cuţit/Tăindu-şi pînă la sînge sufletele desculţe”. Nu e ciudat, cred, că trubadurii de aici au avut destine tragice. Cîţiva dintre ei aşa au şi înţeles poezia şi muzica, sunt sigur că şi toamna la fel: şi cu sînge de… suflet pe muchii de cuţit. Mihail Krug a fost ucis, Serghei Nagovicin, a murit tînăr după un atac cerebral, Vîsoţchi, şi el urmare unui atac de cord. Pe ceilalţi nu i-am mai… cercetat. Pe Vitas îl şitiţi cu ale lui cinci octave, Rebroff a fost neamţ, dar mai rus decît… ruşii, cu mama rusoaică… Numele celorlalţi nici măcar nu le ştiu…

















Dezmăţ curat, nu-i aşa? Să vină toamna! 🙂

22 de gânduri despre „Toamnă à la russe

  1. Citez din memorie, a mi se scuza eventualele greseli:
    „Intors acasa , vremea mi-o voi pierde
    Cu vechi nimicuri , ca oricare om …”
    Rachitele ,din ramuri o sa-si piarda
    Mahnite frunze, fluturand din maini…”
    Si cam atat imi aduc aminte din Esenin…dar imi place, si imi pare rau ca am imprumutat volumul uneia care nu stie sa mai aduca si inapoi cartile.
    Revenons a nos moutons(oare cum ar suna similarul in ruseste?)Tot de partea culturii universale ce provine din Maica Rusie e si Maia Plisetkaia ,si Ilia Repin, si Gogol…si atatia altii .Orice ar spune unii ei nu mai apartin numai Rusiei, ci intregii omeniri…

    Apreciază

  2. Multumesc din suflet, Flavius!
    Ii iubesc pe rusi…Cand ascult acest cantece sunt instant fericita…Intr-un octombrie viitor ma voi plimba printre ei.
    Iata melodia de care sunt eu indragostita:

    Visotsky imi aduce aminte de Grigori Leps…pe ceilalti tocmai ii descopar multumita voua…

    Apreciază

  3. Multumesc @Angela… @Mikka, @Cella, @Stropi de Suflet, @Fanfan, @Laly, @Dramoleta, @Mirela, @Arana, @Geocer, @Vania, @Cristi… toamna aici a fost doar pretext… pentru ruşi şi muzica lor… Speram să stîrnesc ceva… curiozităţi dar cred că uneori aplecarea spre ceva nu poate trece de betoanele prefabricate ale preconcepţiilor… Azi, cît îmi va permite timpul şi… liniştea 🙂 i-aş asculta din nou… pe ruşi.
    Cele bune!

    Apreciază

  4. Mmmm… ce de bunatati…
    Am gustat intai pe uriasi: Visotchi si Rebroff (mi-am oferit si un supliment cu Kalinka, cu ultimul, dar tot Poliusco imi e mai draga). Multzam fain de toate. Ma simt nu ca de toamna, ci ca de iarna, cand eram in vacanta singura acasa si vedeam la tv alb-negru ecranizari dupa basmele rusesti… Si beam ceai rusesc cu rom…
    A propos de Vitas… Am fost la concert. Un perfect „instrument”, abia in formare insa, ca artist. Rebroff, care atingea cred aceleasi inaltimi sonore, are el insusi inaltimea aia, pe care doar un suflet nascut artist o poate atinge. Si da, un RUS urias.
    Multam inca o data, o toamna de poveste iti doresc!

    Apreciază

  5. Doamne, oare poate cineva nega frumusetea artei rusesti?Literatura, pictura, arhitectura, muzica, baletul… dar ma intreb ce nu este stralucitor la rusi : de la oameni si pana la relieful unic? Cum sa ignori Sankt Peterzburgul cu celebrele lui nopti albe acel dar al soarelui care nu coboara niciodata sub linia orizonului in lunilemai, iunie si iulie, ningandu-si stralucirea peste canalele Nevei luminate ca ziua desi trecut de miezul noptii! Rusii au o forta interioara pe care nu o intalnesti la alte popoare. Mi se par unice si vocile lor! Se spune ca unde sunt trei rusi este un cor. Si ce cor!!! Dansul lor este plin de virtuozitate, este absolut ametitor! Nu, nu se poate vorbi despre Rusia in cateva randuri fiindca nu poti nici macar numi tot ce intruneste superlativul! Ca este toamna, primavara , vara sau iarna, nu are importanta, fiecare anotimp are rezonanta lui de exceptie in intreaga cultura ruseasca. Admiratia mea este fara margini si o spun in deplina cunoastere si intelegere. Inchei cu o strofa din „Poetului” lui Puskin:
    „Poete, sa nu cauti la dragostea multimii,
    Caci zgomotul de slava va trece-ntr-un minut,
    Vei auzi judetul si râsetul prostimii,
    Dar sa ramâi ca stânca posomorât, tacut.”

    Apreciază

  6. daca as putea retine soarele cativa zeci de ani .. atat … in rest poate sa fie toamna, iarna whatever. ieri (31 aug) a fost soare toata ziua … azi, 1 septembrie a plouat cu galeata. toamna rusilor nu stiu cum este …

    Apreciază

  7. Nu pot iubi decat vara, iar cum toamna mi-o rapeste nu pot sa apreciez paleta de culori si sentimente la a sa valoare. Ma incanta in schimb sa mananc toate nucile verzi, e singura placere a toamnei.

    Apreciază

  8. tu ai adunat melodii şi cîteva „destine”
    eu am iubirea din ele, toată… şi mult pe deasupra
    suflet rusesc nu-i vorbă-n vînt, e multă durere şi exprimare pe potrivă , în toate…
    de-ar fi universal sufletul, mi-ar placea să cred că-l am rusesc
    nu are cum înţelege cine nu le-a trăit acolo…
    doar poate încerca ascultînd, citind, dorind…
    şi nu, Rusia nu are anotimpuri 😉 pentru mine e doar stare de spirit al oricărui anotimp din calendar
    o mare iubire, atît

    Apreciază

  9. Nici cu Sankt Petersbug nu mi-e rusine toamna…Au rusii astia o melancolie si-o muzica potrivita cu vocile lor, usor recognoscibile, ca sa nu mai vorbim de limba asortata cu „starea de fi rus”. Am si au un rus intre rusi, acum, la pictorii toamnei, imposibil sa nu-ti placa.Il alatur lui Van Gogh si Monet. Te invit! O zi de toamna insorita!

    Apreciază

  10. 🙂
    Flavius
    chiar daca am o anumita problema legata de rusi, nuil pot nega pe Vitas sau pe Irina Allegrova. mai sunt. buni si tomnatici.
    prefer insa trupa Leningrad (B. Grebensciov), sau Kino (V. Tzoy).

    la servici nu am youtube ca sa pot da linkuri, dar pe seara, my friend.

    toamna Chisinaul e galben cu rosu. Toamna Chisinaul merita a fi vazut. ca si sufletul.

    Apreciază

Gîndul tău

Te rog autentifică-te folosind una dintre aceste metode pentru a publica un comentariu:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare /  Schimbă )

Fotografie Google

Comentezi folosind contul tău Google. Dezautentificare /  Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare /  Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare /  Schimbă )

Conectare la %s

Acest site folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.