Încă un moment ratat…

Aseară, preşedintele liberal şi-a anunţat guvernul din umbră. Un gest salutar măcar din perspectiva noutăţii lui vizavi de sărăcia de imaginaţie de pe scena noastră politică. Un gest fără îndoială simbolic, fiindcă nu cred că se va aştepta cineva ca vreunul dintre cei nouă membri ai cabinetului „fantomă” al liberalilor să iasă la rampă cu hotărîri sau ordonanţe. Iar dincolo de această evidenţă, fatalmente fără vreo finalitate concretă gestul liberalilor mai suferă de o mare problemă în privinţa comunicării lui. Momentul ales a fost cît se poate de nefericit: undeva la ora 19.00 într-o zi evident condamnată la… bătaia Vîntului. Dacă vrei (!) să convingi, dacă ţii să produci nişte efecte nu faci această mişcare aşa, decît dacă nu cumva nici tu nu eşti prea convins în încercarea ta. M-a surprins să-l văd pe Mircea Diaconu în studioul Antenei 3 evitînd un răspuns la întrebarea dacă va fi ministru al Culturii in guvernul din umbră, pentru ca în momentul doi să asistăm, cu el ca spectator în emisiune, la anunţul cu pricina al lui Crin Antonescu. Şi elementul-surpriză a fost ratat… În vremea asta pe celelalte canale bineînţeles că se pedala la greu pe „capitala” problemă a ţarii, Vântul! M-aş fi aşteptat la o mult mai tare afişare a evenimentului, la o captare totală a mijloacelor media, la un anunţ tare şi definitiv întărit eventual cu prezenţa celor nouă „live” şi cu punctarea cîtorva idei dintr-un program limpede de guvernare. Mai mult, Crin Antonescu a spus că se va prezenta cu această formulă în Biroul Politic. Atunci de ce a mai făcut acest anunţ acum, prematur? Pentru a da senzaţia de provizoriu? Şi acum, după consumarea evenimentului, toate canalele vizibile vorbesc tot despre Vântu şi Băsescu. Ştirea cu liberalii rămâne undeva la urmă fiind inevitabil trecută la „şi altele”.
Poate că eu unul mă aşteptam la mai mult sau poate aveam senzaţia că anunţarea guvernului din umbră al liberalilor ar fi trebuit să fie cu adevărat un eveniment despre care lumea să vorbească (nici măcar pe pagina web a liberalilor nu se face vîlvă în chestiune!). Da, aşa aş fi crezut pe fondul unei crunte lipse de idei şi mijloace ale opoziţiei în lupta cu puterea şi mai ales în faţa aşteptărilor românilor.  Aş fi crezut că trebuie profitat din plin de fiecare moment potenţial pozitiv. Episodul ăsta va fi urmat probabil după aceeaşi „reţetă” a ratărilor şi de altele, atât ale liberalilor cât şi ale PSD-iştilor. Asta, mie cel puţin, îmi accentuează şi mai mult pesimismul, ba chiar şi lehamitea, ca să nu-i spun disperarea sau resemnarea că am avea alternative, soluţii serioase la nenorocirea politică şi economică în care ne aflăm. M-aş bucura ca cineva sau ceva să mă contrazică şi nu cu aceleaşi declaraţii calpe aruncate în doru’ Lelii. Măcar de aş fi sesizat un pic de entuziasm şi nu doar rînjetul subînţeles al eşecului!…

Servus, Blogolume!
O mică bârfă stradală cu dus-întors şi… la vară cald!  😉 Angela îşi devoalează conţinutul… poşetei. În inventarul ei se poate citi ca în zaţul de cafea, zice ;)… Lilick surprinde o nouă atitudine… neprezidenţială. O da, de nu le-am mai băga în seamă!… O tristă reflecţie pe marginea Zilei Culturii Naţionale găsesc la Cristian… Daurel mă ţine la curent cu… bursa fierului vechi! 🙂 Valentin m-a convins să nu mai merg la şah în parc, chit că n-am un Cişmigiu pe aproape! 😉 Un oracol proustian, la Gala… La Lollita descopăr nişte… avantaje şi… dezavantaje 😉 Manole vede de ce suntem toţi cam… la fel 😉 Un manifest, aproape, am citit la Mikael. O revoltă limpede, de împărtăşit… Tavi mă ţine la curent cu ce se mai întîmplă… Ioan ne anunţă o toamnă rodnică şi aflăm asta cu nedismulată bucurie. Şi nu putea fi altfel cînd e vorba despre trei noi frumoase cărţi purtându-i semnătura!
Toate cele bune!