Îl aşteptau de multişor la o carafă cu vin…

Fănuş Neagu (Foto: Karina Knapeck / Jurnalul Naţional)
Fănuş Neagu (Foto: Karina Knapeck / Jurnalul Naţional)

Aş fi vrut să îl ştiu aici pe Fănuş Neagu. Într-o lume nebună, pustie de frumoşii nebuni şi de iubiri aş fi vrut să îl mai ştiu… acolo, mai departe… Pîndeam să-i aflu o vorbă de duh, să-i citesc un interviu în Jurnal sau să-l aud vorbind despre ultimul meci din sezon sau despre infirmierele care-i stăteau pe aproape la spital. S-a grăbit însă să plece, sastisit… Nu şi-a luat nici măcar umbrela acum cind ameninţă ploile de mai cu parfum de liliac. Nu a mai aşteptat nici măcar finala Cupei. A văzut el o zare, pe care o pîndea de mult ca pe o nălucă cu fustele sumeţite pînă-n şoldurile rotunde asemeni unor jumătăţi de lună şi a plecat să o prindă. Ne-a salutat, ne-a zîmbit a lehamite şi s-a dus după dropiile lui Istrati, alergîndu-le pînă-n buza Dunării, înainte de Brăila, dincolo de nisipuri… S-a dus, fiindcă era sătul de adulmecările hienelor, de nesimţirea proştilor, de îngîmfarea cefelor groase. Şi fiindcă prea se încăpăţînase şi obosise să ne tot îmbuneze şi să ne înveţe să trăim frumos în cuvinte româneşti, în vreme ce de-alde Nichita, Preda, Sorescu, Alexandru, Barbu, Băieşu, Hagiu, Micu, Păunescu, Ivănescu, Stancu, Bogza sau Labiş îl aşteptau de multişor sub un tei la o carafă aburindă cu tămîioasă… S-a dus. Aş fi vrut să-l mai ştiu aici să-mi facă plînsul cailor mai uşor şi gustul ierbii şi al strugurilor mai dulce…
Iartă-ne, Maestre, îmbunează-te şi dă-ne voie să ne fie dor, măcar de azi încolo, şi de tine!…

Servus Blogolume!
Toate cele bune!…

23 de gânduri despre „Îl aşteptau de multişor la o carafă cu vin…

  1. Postarea aceasta mi-a trezit melancolia vremurilor bune (din care a facut parte si Maestru colg la scoala de poeti cu inegalabilul Labis) care au trecut de mult…

    Apreciază

  2. Pingback: BunDeCitit.ro
  3. dupa ce ti-am citit textul, apoi si interviul din Jurnalul National… cuvintele mi se par de prisos! multumesc mult pentru impartasire, Flavius!
    pentru el, pentru cei asemenea lui care au mai ramas, dar mai ales pentru noi insine, poate ca a sosit timpul sa schimbam, in sfarsit, directia… inspre care aratam cu degetul…
    altfel, totul va fi zadarnic. si-ar fi pacat!…

    Apreciază

  4. şi într-o zi ne vom privi înfriguraţi: ei, marii, bunii, dincolo, sub pled de cuvinte calde, mai vii decât viul, noi, aici, stingheri, anesteziaţi şi departe de propria noastră limbă română şi de sensul cuvântului „frumos”.
    s-a dus şi el, se vor mai duce toate condeiele, cele care mai sunt, câte mai sunt… şi noi vom privi, cum îţi spuneam, înfriguraţi. a înflorit bujorul şi în pocnet de petale strigăt de înger n-o să se mai audă…
    şi nici meciul de astăzi… de la noi din oraş.

    Apreciază

  5. Da, si-a luat si el umbra pachet la subtioara si s-a dus , scarbit de aceasta lume.Dar, cum stiti, socotelile literaturii se fac, acolo, in eternitate. Iar el e un castigator.

    Apreciază

Gîndul tău

Te rog autentifică-te folosind una dintre aceste metode pentru a publica un comentariu:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare /  Schimbă )

Fotografie Google

Comentezi folosind contul tău Google. Dezautentificare /  Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare /  Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare /  Schimbă )

Conectare la %s

Acest site folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.