Noua solidaritate: economia de viaţă!

Sunt… dezarmante încercările din ultimele zile ale unor poliţişti de a demonstra faptul că rumânu’ n-are nicio reacţie vizavi de agresiunile asupra concetăţenilor care se petrec în imediata lui vecinătate. Nici măcar un „Hoţu’, prindeţi hoţu’!” darămite un sprint pe urmele infractorului n-au reuşit să obţină oamenii legii în scenetele lor montate în stradă la ore de maximă audienţă. Starea asta de lucruri nu mai trebuie demonstrată de mult. Ţine de domeniul realităţii noastre imunde faptul că solidaritatea, fiindcă despre asta e vorba, nu e pe Dâmboviţa altceva decît o vorbă bună, foarte bună pentru campaniile electorale sau pentru prohodurile, la una mică, între vecini. Într-o ţară în care se cultivă cu îndîrjire înrăirea, disoluţia, spiritul de junglă şi anomiile, în care „statul social” este caricaturizat prin ridicarea la rang de virtute a „pildelor” şi existenţei Ceauşeştilor, experimentul poliţiştilor de pe la Buzău sau Cluj e o probă de înduioşătoare naivitate.

Despre ce e vorba pînă la urmă? „Lasciate ogni speranza, voi ch’entrate”, spunea Dante. Mă uit la cazul care se face azi pe marginea situaţiei celor 2000 de oameni ce vor rămâne pe drumuri după plecarea Nokia de la Jucu şi nu pot să nu mă întreb cît adevăr stă în toată zdroaba asta a diriguitorilor treburilor statului nostru chiar faţă de soarta acelor oameni? Cum de nu am văzut atîta atenţie atunci cînd de pildă au fost rase de pe faţa pămîntului multe alte firme sau industrii întregi în ţara asta? Cum nu pot să nu mă întreb cînd se va îndulci toată această propagandă care-mi miroase de la o poştă a campanie electorală!  Nu văd niciunde „grija pentru om” cît un foarte fin praf în ochi… Iar de aici, din „strada largă” pînă-n „celulele de bază ale societăţii” nu cred să fie vreo distanţă.

Cum un şomer sau un lovit de soartă cu mîna-ntinsă, condamnat până la urmă la extincţie, nu va primi din partea puternicilor zilei decît o vorbă calpă vopsită-n compasiune, nu e ceva nou ca aceiaşi să simtă acelaşi tratament din partea a însăşi familiilor lor! Şi spun asta amintindu-mi de un cunoscut care ajuns într-o situaţie dificilă pe un pat de spital mi-a povestit că nimeni dintre ai lui nu au fost o dată să-l vadă. „Da nimeni, bă, nici nevastă-mea, nici fii-mea, nici frate-miu! Îţi dai tu seama, puteam să şi mor aici şi tot degeaba! Da’ de ce mă, zi-mi tu de ce?!”, aşa mi-a zis. Şi nu avea nici duşmnănii, nici uri cu familia, doar că nu prea mai… conta. Nu mai conta în ecuaţia socială (sau economia socială!) a valorilor zilei, ca să spun aşa… I se aplica, potrivit „modelelor” si noii solidarităţii, economia de… viaţă!

Şi ca să mă întorc de unde plecasem, îmi amintesc ceva, desigur, domnul Lala, eroul braşovean nu a fost rumân, a fost, cred… extraterestru!

P.S – Aparent, „Viaţa e dură”, n-are nicio legătură cu cele mai sus spuse, nu-i aşa? 😉

Servus, Blogolume!
Toate cele bune!…

7 gânduri despre „Noua solidaritate: economia de viaţă!

  1. Buna ziua!
    Cred ca solidaritatea descrie o atitudine si nu o reactie…
    Ca si reactie am vazut multe „reactii de solidaritate” sub forma de tipete si apostrofari ale celor de pe margine, indreptate asupra evenimentului agresiv care se petrecea sub ochii lor; gestul domnului Lala cred ca se incadreaza in categoria mai sus mentionata. Nu incerc sa minimizez importanta „reactiilor” in viata comunitatii, uneori ele salveaza vieti, alteori se dovedesc fatale celor care se expun pericolelor.
    Solidaritatea ca si atitudine insa, se bazeaza pe o profunda justificare si un solid suport legislativ. Am sa ma explic: in baza propriilor valori, pot fi indreptatit sa dau o mana de ajutor, sa particip la un act caritabil, sa apar integritatea altcuiva – valorile se invata sau nu, suntem sau nu educati in spiritul lor, se „promoveaza” sau nu… Legislatia si institutiile statului iti confera suportul necesar acestei atutudini – nu am sa apar un cetatean de un grup de batausi in timp ce politia sta pe margine iar instanta nu-i va gasi vinovati niciodata, nu am sa alerg dupa un hot pentru a fi apoi acuzat de instanta ca am atacat un copil, care tigan fiind dovedeste fara echivoc ca sunt rasist… Nici nu am sa apar o femeie care incaseaza bataie de la un dobitoc, pentru ca dobitocul ar putea sa fie sotul ei si doamna va fi oricum amendata pentru tulburarea linistii publice intrucat tipa prea tare in timpul tratamentului de care avea parte… Solidaritatea, este frumoasa, este poate liantul si garantul normalitatii. Dar nu poate creste in vid. Are nevoie de un suport ferm si un spatiu prielnic.
    Observatia ta, este insa pertinenta: solidaritatea lipseste! Iar noi am putea sa ne intrebam mai departe cine este responsabil de lipsa suportului si spatiului de care vorbeam, am putea sa ne iertam lasitatile si sa ne acceptam limitele fara a uita nici un moment ca putem participa la schimbarea realitatii care ne contine, cultivand valorile pe care statul si institutiile sale le ignora, cultivand compasiunea pe care economia consumerista o condamna…

    Apreciază

  2. Cred ca dincolo de absenta solidaritatii ca fenomen in societatea romaneasca este foarte util sa identificam si cauzele care au dus la aparitia fenomenului in sine. Mergand pe exemplul de mai sus, al denuntarii si luarii de atitudine fata de infractionalitate, este suficient sa privim la ce se intampla cu acesti infractori odata „prinsi” si, totodata, la ce se intampla cu cei care i-au dat pe mainile justitiei… Cazurile de politisti batuti sau impuscati imediat ce paduchele dus la sectie este eliberat, incep sa se inmulteasca. La fel si cazurile de bun samaritean sfarsite prost, precum cel al nefericitului domn Lala…
    In lipsa legii, a cumpararii celor pusi alesi ca s-o aplice si, cel mai grav, in situatia in care mafia tiganeasca (nu fac referire aici doar la etnie, ci la un anume comportament) se extinde sub obladuirea fatisa a celor mai inalte institutii ale statului, absenta solidaritatii devine un firesc. Iar de la asbenta ei pe acest sector si pana la absenta ca atribut general in sanul unei comunitati e doar un pas… unul mic…

    Si ar mai fi ceva. Citind textul mi-au venit in minte „revoltele londoneze” recente, cand ziarele britanice relatau despre grupuri de cetateni pachistanezi si nu numai (indivizi de religie islamica) care au patrulat pe strazi noptile, pentru a se proteja de eventualele atacuri huliganice asupra magazinelor, moscheelor si chiar caselor in care locuiau. Ei „ajutau” trupele politienesti. Ma intreb, retoric, oare noi cum am fi taxati daca am initia asemenea garzi civile de aparare a linistii si securitatii comunitatii?!…

    Apreciază

  3. De 4 ani vorbim despre etica si morala punand mereu semnul „!” la fiecare sfarsit de fraza. In Lisboa sunt constituite de mai mult timp grupuri , aliante, societati samd. care sustin ideia de conduita si morala verticala. La nivel mondial se va introduce in curand un certificat ce azi inca este in proces de implementare , anume: ISO 26000 . Acest certificat autentifica calitatea unei persoane din perspectiva eticii si moralei mai ales daca aceasta se afla in functii publice, de conducere samd. Toate ok pana aici, iata forma statala ne va obliga sa invatam sa fim…insa am un dubiu atunci cand ma intreb…”Cine garanteaza verticalitatea acelora care instruiesc, verifica si elibereaza aceste certificate?” Pentru ca observa „certificat de ZEU doar de ZEUS poate fi eliberat si nu de asemanatorii lui muritori”. Nu este nici prima nici ultima oara cand in lume avem academicieni cu faculta prin email (sau mai rau cu VISA CARD).

    Aceasta nu este un fapt nou, am mai spus…coruptia a generat cunoasterea , cunoasterea face coruptia si iata…

    “Lasciate ogni speranza, voi ch’entrate” adaugand : Baci le mani!

    Apreciază

Gîndul tău

Te rog autentifică-te folosind una dintre aceste metode pentru a publica un comentariu:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare /  Schimbă )

Fotografie Google

Comentezi folosind contul tău Google. Dezautentificare /  Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare /  Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare /  Schimbă )

Conectare la %s

Acest site folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.