În care-mi acopăr inima cu ceva.
Evaluează asta:
Partajează asta:
- Dă clic pentru a partaja pe Twitter(Se deschide într-o fereastră nouă)
- Dă clic pentru a partaja pe Facebook(Se deschide într-o fereastră nouă)
- Dă clic pentru a partaja pe Tumblr(Se deschide într-o fereastră nouă)
- Dă clic pentru partajare pe WhatsApp(Se deschide într-o fereastră nouă)
- Dă clic pentru a partaja pe Pinterest(Se deschide într-o fereastră nouă)
- Mai mult
- Dă clic pentru a partaja pe LinkedIn(Se deschide într-o fereastră nouă)
- Dă clic pentru a partaja pe Pinterest(Se deschide într-o fereastră nouă)
- Dă clic pentru a partaja pe Google+(Se deschide într-o fereastră nouă)
- Dă clic pentru a trimite o legătură prin email unui prieten(Se deschide într-o fereastră nouă)
- Dă clic pentru a partaja pe Reddit(Se deschide într-o fereastră nouă)
- Dă clic pentru a imprima(Se deschide într-o fereastră nouă)
- Dă clic pentru a partaja pe Pocket(Se deschide într-o fereastră nouă)
Genunchiul Lumii 
gand la gand… 🙂
ApreciazăApreciază
Ah, Nichita!…De el mi-ati adus aminte! …
ApreciazăApreciază
Cu o chitara in nervurile toamnei sau cu drumul lui Apollo spre Pythia!
ApreciazăApreciază
Cu ce ? 🙄
Și să nu te-aud cu : „A veniiiit, a venit toooooamnaaa…”, că poți mai mult de-atât.
ApreciazăApreciază
Cu o… pătură? 😉
Servus, cu cele bune, Dane! 🙂
ApreciazăApreciază
Păi la cât de frig e…
ApreciazăApreciază
ApreciazăApreciază
Multumesc! Cele bune.
ApreciazăApreciază