O lume normală

Al doilea genunchi al lumii, Poezii vechi şi noi

O să o vină o vreme cînd
vei zice în jur
că ai trăit într-o lume normală
și nimeni nu va pricepe ce vrei
să spui,
cînd o să le arăți
gutuia din geam,
hîrtia scrisă cu cerneală,
cînd o să le spui de o
boala nesofisticată,
de o zăpadă înaltă cît casa,
de o pîine caldă cît luna,
de o moarte insesizabilă,
ca un zîmbet,
de îmbrățișarea unui gînd
de cîmp verde,
cînd o să le arăți pe ceas
ce lungă era ziua
și cît de cuprinzătoare era o noapte.
O să vină vremea
cînd nu vor înțelege
că ai trăit într-o lume normală
și te vor privi ciudat.

2 gânduri despre &8222;O lume normală&8221;

  1. A republicat asta pe fata noptii și a comentat:

    „și nimeni nu va pricepe ce vrei
    să spui,
    cînd o să le arăți
    gutuia din geam,
    hîrtia scrisă cu cerneală,
    cînd o să le spui de o
    boala nesofisticată,
    de o zăpadă înaltă cît casa,
    de o pîine caldă cît luna,
    de o moarte insesizabilă,
    ca un zîmbet…”

    Apreciat de 1 persoană

  2. Ceea ce părinților noștri li se parea normal pentru noi era anormal, si ceea ce acum noi consideram normal, pentru copii noștri va fi anormal…si tot asa la nesfârșit…evoluția sau involuția…Sărbători fericite!

    Apreciat de 1 persoană

Gîndul tău

Acest site folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.